Au mai rămas două zile din 2017. Pe 31 se anunță cer noros în toată zona Kanto așa că am decis să scot azi două vinuri la plimbare și să trag câteva cadre. Ultimele două vinuri pentru ultimele două zile din 2017. Am coborât în pivniță și am ales două vinuri din Corcova, județul Mehedinți. O Fetească Neagră și un Pinot Noir. Și un pahar bistrițean.
0 コメント
Duminica trecută, împreună cu elevii de la cursurile de limba română ale JRBA, am vizitat Casa unui diplomat (Gaikoukan no ie). Casa unui diplomat se află la nici zece minute de mers de la gara Ishikawacho (linia Keihin-Tohoku), în districtul Yamate al orașului Yokohama. Casa unui Diplomat este considerată monument istoric și poate fi vizitată pe tot parcursul anului, fiind una din multele atracții ale acestei zone. Între 1 și 25 decembrie, Casa unui Diplomat se transformă într-o casă românească datorită faptului că anul acesta se împlinesc 40 de ani de la înfrățirea orașelor Yokohama și Constanța.
Băbească Neagră este un soi de struguri care a ajuns cunoscut printre somelierii japonezi într-un mod ceva mai…neobișnuit. Totul a început în anul 2010, anul în care acest soi a ajuns (probabil pentru prima dată) în Japonia sub forma a două vinuri din zona Hușilor. Tot în 2010 am scris în limba japoneză și un mic material despre industria vinului românesc, în care am amintit și de soiurile de struguri specifice României.
Nu este un secret faptul că japonezii sunt de regulă oameni curioși și studioși. „Crede și nu cerceta” este o sintagmă care pare să nu își aibă locul în Japonia, o înșiruire de cuvinte fără sens, un ilogism. Sunt avizi de informație, iubitori de cultură, sensibili la frumos și destul de pricepuți în aprecierea calității. Sunt un popor care intră în detalii în profunzime, lucru care pe noi, „gaijinii”, ne poate exaspera la prima vedere. La început îi admirăm de departe dar parcă nu ne-am dori pentru noi înșine o viață atât de complicată și încărcată de „detalii”. Și totuși, după câțiva ani petrecuți în Japonia, dacă ești câtuși de puțin atent la ceea ce se întâmplă în jurul tău, microbul detaliilor te prinde vrând-nevrând. Începi să vezi lucrurile care nu sar în ochi dar sunt esențiale și, mai important, începi să vezi poveștile din spatele lucrurilor. Iar poveștile din spatele lucrurilor sunt inimaginabil de importante. Aceste povești scot la iveală detalii care pot sensibiliza o persoană sau îi pot trezi interesul și dorința de-a știi mai mult, de-a încerca ceva nou și necunoscut.
În urmă cu 10 ani vinurile românești erau mult mai rare în Japonia și implicit mult mai piperate la preț. Dar în ultimii 10 ani s-au schimbat multe. Eforturile susținute de promovare a vinurilor românești pe această piață au dus la la un flux mai mare de produse, la stabilizarea și diversificarea ofertei precum și la o creștere a cererii. Un impact pozitiv l-a avut implicarea activă în promovarea vinului românesc a unor producători de marcă din România, un exemplu elocvent fiind cel al companiei Jidvei care a făcut tot posibilul pentru a asigura pătrunderea vinurilor din Târnave pe piața japoneză într-un volum mai mare și la prețuri din ce în ce mai accesibile. Astfel, unele produse pot fi achiziționate la prețuri nu cu mult mai mari decât cele din România. Iar cireașa de pe tort o constituie creșterea de necontestat a calității vinurilor românești.
În fiecare an pe 15 ianuarie, odată cu ziua de naștere a poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889), sărbătorim Ziua Culturii Naționale. Este o zi mai puțin cunoscută și cu mai puțin tam-tam însă cred că are o importanță deosebită. Cultura reprezintă esența unui popor, valorile care definesc identitatea acestuia și poate cel mai important element care stă la baza relațiilor de prietenie cu alte țări. Prin cultură putem arăta altor popoare ADN-ul profilului nostru identitar. Cultura poate fi un liant mai puternic și mai profund decât diplomația sau relațiile economice deoarece cultura comunică exclusiv la nivelul sufletului omenesc. Oamenii au o capacitate impresionantă de-a percepe cultura altor popoare și de-a rezona cu tot ceea ce înseamnă cultură.
Pe 19 decembrie am participat pentru a doua oară la evenimentul lunar denumit „Alphecca”. Evenimentul a fost botezat după numele celei mai strălucitoare stele din constelația Corona Borealis, cunoscută și sub denumirea de Coroana Nordului, catalogată pentru prima dată în istorie de astronomul grec Ptolemeu.
Este modest și așezat, cam ca japonezii cumsecade. Nu sare în față și nu se crede mai presus de mâncarea pe care o însoțește cu sobrietate. E prieten de nădejde al peștelui și crevetelui. Merge al naibii de bine cu ebi furai-ul japonez, dar și cu pastele pe bază de sos de roșii și cu mai toate felurile de pizza. Iar prețul, pe măsura modestiei, să îl poată încerca oricine...
Cam așa ar putea începe povestea vinului Monșer Băbească Gri. Dar câți dintre noi cunoaștem oare istoria zbuciumată a soiului de struguri Băbească Gri? Sunt convins că mulți iubitori ai vinului nici nu au auzit de acest soi. Ei bine, vă voi spune o scurtă poveste despre soarta-i tumultoasă în speranța că îl veți invita într-o bună zi pe masa dumneavoastră și îi veți transmite povestea și altor iubitori ai vinului. „Să bem în Japonia cel mai bun vin!” (Nihon de noumō, saikō no wain!). Așa se numește concursul anual de vinuri din Tokyo organizat de compania Fujita Kankō. Este un concurs recunoscut pentru seriozitate și fairplay. Mai sunt câteva concursuri de profil în Japonia însă acesta este probabil cel mai „urmărit” de profesioniști și împătimiți deopotrivă.
Lucrez cu lumea magică a vinului de aproape 10 ani și încet, încet încep să îi înțeleg tainele și să mă îndrăgostesc din ce în ce mai mult de tot amalgamul de cultură, pasiune, arome și povești care se ascund vin. Desigur, mai este mult de explorat, mult de înțeles, mult de citit și de ascultat dar, cu un dram de optimism, pot spune că sunt pe drumul cel bun. Însă recent, am decis să intru puțin și în lumea altor băuturi tradiționale românești. Prin urmare, împreună cu colegii mei de la Euro Asia Trading, am decis să introducem și altfel de „tradiții româneaști îmbuteliate” pe piața japoneză. Făcând acest pas am realizat însă pentru prima dată cât de puține știu de fapt despre băuturile tradiționale românești, altele decât vinul. Mi s-a întâmplat să fiu chiar rușinat de întrebarea unui client japonez care, curios fiind, m-a întrebat de diferențele dintre țuică, palincă, horincă și vinars.
|
Hai acasă!Despre mineDaniel Alexandru Beres
Fondator Arte Sorores.com Fondator Arte Sorores.net Fondator Dugheana-Ya Fondator JRBA Secretar JREC Autor BeresBlog.com CEO Euro Asia Trading POVESTEA PE LARG AICI. INSTAGRAM AICI. FACEBOOK AICI. ARHIVE
12月 2017
|