Au mai rămas două zile din 2017. Pe 31 se anunță cer noros în toată zona Kanto așa că am decis să scot azi două vinuri la plimbare și să trag câteva cadre. Ultimele două vinuri pentru ultimele două zile din 2017. Am coborât în pivniță și am ales două vinuri din Corcova, județul Mehedinți. O Fetească Neagră și un Pinot Noir. Și un pahar bistrițean. 

În urmă cu 10 ani vinurile românești erau mult mai rare în Japonia și implicit mult mai piperate la preț. Dar în ultimii 10 ani s-au schimbat multe. Eforturile susținute de promovare a vinurilor românești pe această piață au dus la la un flux mai mare de produse, la stabilizarea și diversificarea ofertei precum și la o creștere a cererii. Un impact pozitiv l-a avut implicarea activă în promovarea vinului românesc a unor producători de marcă din România, un exemplu elocvent fiind cel al companiei Jidvei care a făcut tot posibilul pentru a asigura pătrunderea vinurilor din Târnave pe piața japoneză într-un volum mai mare și la prețuri din ce în ce mai accesibile. Astfel, unele produse pot fi achiziționate la prețuri nu cu mult mai mari decât cele din România. Iar cireașa de pe tort o constituie creșterea de necontestat a calității vinurilor românești. 

În fiecare an pe 15 ianuarie, odată cu ziua de naștere a poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889), sărbătorim Ziua Culturii Naționale. Este o zi mai puțin cunoscută și cu mai puțin tam-tam însă cred că are o importanță deosebită. Cultura reprezintă esența unui popor, valorile care definesc identitatea acestuia și poate cel mai important element care stă la baza relațiilor de prietenie cu alte țări. Prin cultură putem arăta altor popoare ADN-ul profilului nostru identitar. Cultura poate fi un liant mai puternic și mai profund decât diplomația sau relațiile economice deoarece cultura comunică exclusiv la nivelul sufletului omenesc. Oamenii au o capacitate impresionantă de-a percepe cultura altor popoare și de-a rezona cu tot ceea ce înseamnă cultură.

Pe 19 decembrie am participat pentru a doua oară la evenimentul lunar denumit „Alphecca”. Evenimentul a fost botezat după numele celei mai strălucitoare stele din constelația Corona Borealis, cunoscută și sub denumirea de Coroana Nordului, catalogată pentru prima dată în istorie de astronomul grec Ptolemeu.

​„Să bem în Japonia cel mai bun vin!” (Nihon de noumō, saikō no wain!). Așa se numește concursul anual de vinuri din Tokyo organizat de compania Fujita Kankō. Este un concurs recunoscut pentru seriozitate și fairplay.  Mai sunt câteva concursuri de profil în Japonia însă acesta este probabil cel mai „urmărit” de profesioniști și împătimiți deopotrivă. 

Lucrez cu lumea magică a vinului de aproape 10 ani și încet, încet încep să îi înțeleg tainele și să mă îndrăgostesc din ce în ce mai mult de tot amalgamul de cultură, pasiune, arome și povești care se ascund vin. Desigur, mai este mult de explorat, mult de înțeles, mult de citit și de ascultat dar, cu un dram de optimism, pot spune că sunt pe drumul cel bun. Însă recent, am decis să intru puțin și în lumea altor băuturi tradiționale românești. Prin urmare, împreună cu colegii mei de la Euro Asia Trading, am decis să introducem și altfel de „tradiții româneaști îmbuteliate” pe piața japoneză. Făcând acest pas am realizat însă pentru prima dată cât de puține știu de fapt despre băuturile tradiționale românești, altele decât vinul. Mi s-a întâmplat să fiu chiar rușinat de întrebarea unui client japonez care, curios fiind, m-a întrebat de diferențele dintre țuică, palincă, horincă și vinars.